Casele din materiale tradiționale revin la modă

Tot mai mulți clujeni investesc în case construite cu materiale tradiționale. Lemnul, sticla produsă manual, piatra cioplită, stuful – sunt materiale care au revenit la modă atât din considerente estetice, cât și în contextul preocupărilor pentru protecția naturii.

Interesul clujenilor pentru arhitectura tradițională a dus la apariția unor adevărate modele de bune practici prin care sunt păstrate și modelate tradițiile comunităților locale. În zona Petreștii de Jos, a apărut primul village hotel din România. Nucleul său este reprezentat de patru case vechi de lemn, acoperite cu șindrilă, salvate din Țara Moților și Maramureș, transportate în satul clujean și transformate în camere de hotel de patru stele. Aceste case erau sortite să fie transformate în lemne de foc, dacă nu ar fi fost cumpărate de antreprenorii care au fondat acest hotel original. De asemenea, în satul Sălicea, comuna Ciurila, unde se află lacuri de pescuit, au apărut case de lemn cu acoperișuri de stuf, caracteristice zonei lacustre. Aceste case sunt locuite de antreprenori de succes, de profesori universitari sau de pasionați de natură. De asemenea, sunt la mare trecere case cu acoperișuri înierbate, care combină arhitectura transilvăneană cu noi tehnologii, spune inginerul Arpad Abram, citat de Radio România Actualități.

Casele în stil tradițional au și avantajul că sunt mai ieftine. Prețul unei case pe structură de lemn, pe un singur etaj, începe de la 75.000 de euro, în condițiile în care, în Cluj-Napoca, cel mai ieftin apartament cu două camere costă dublu.

Astfel că, în 2026, casele din pământ bătut, cob, paie sau lemn nu mai sunt privite ca relicve ale trecutului, ci ca soluții viabile, ultra-eficiente energetic, care răspund nevoii de sănătate și sustenabilitate a omului modern.

Reîntoarcerea la „materialele respirabile”

Dacă, în urmă cu un deceniu, materialele precum lutul sau piatra brută erau asociate cu sărăcia, astăzi ele sunt vedetele arhitecturii bio-climatice. Piața a validat faptul că materialele naturale oferă un confort termic și acustic pe care sistemele industriale cu greu îl pot replica.

• Lutul și cobul: Aceste materiale funcționează ca o „baterie termică” naturală. Absorb căldura ziua și o eliberează noaptea. Specialiștii spun mențin o umiditate optimă de 50%, ideală pentru persoanele cu alergii sau probleme respiratorii.

• Lâna de oaie și cânepa: Au devenit izolatorii preferați în 2026, care pot înlocui vata bazaltică sau polistirenul în proiectele premium, datorită amprentei de carbon negative. Ele sunt utilizate inclusiv în ”clădiri verzi”.

Segmentul de lux: când „tradițional” înseamnă „exclusivist”

În județe precum Cluj, Brașov sau Sibiu, au apărut insule întregi de case noi construite după tehnici vechi, dar cu dotări smart home. Un metru pătrat construit în sistem „cob” sau „chirpici modernizat” poate depăși adesea prețul unei construcții standard, din cauza manoperei specializate extrem de rare.

Provocările pieței: lipsa meșterilor și reglementările

Deși cererea este în creștere, piața se lovește de două obstacole majore:

1. Criza de experți: Școlile de meserii au fost uitate, iar „meșterii mari” care știu să lucreze cu piatra sau să ridice o șarpantă fără cuie sunt tot mai puțini. Acest lucru a dus la apariția unor ateliere de formare susținute de fundații private, precum Transylvania Trust, care se ocupă de restaurarea Castelului Bánffy din Bonțida.

2. Omologarea materialelor: Legislația din România a făcut progrese, însă asigurătorii și băncile încă privesc cu prudență clădirile din pământ, deși studiile arată o rezistență seismică și la incendiu surprinzătoare a acestor structuri.

Turismul și „satul de vacanță” sustenabil

Investițiile nu se opresc la reședințe private. Sectorul HoReCa din zone precum Maramureș, Arad sau Buzău a înțeles că turiștii străini caută experiența autentică. Pensiunile construite din bârne vechi recuperate sau cu acoperișuri de stuf sunt ocupate aproape tot timpul anului și generează un randament economic mai bun decât hotelurile clasice de sticlă și oțel.

Inteligența Artificială aduce noi provocări în domeniul securității cibernetice